Articole

Marius Hiruta si Andra Trasnea, o poveste de succes! - marţi, 01 februarie 2011

Marius Hiruta si Andra Trasnea, o poveste de succes!
In spatele tuturor reusitelor se ascund ani de munca, povestiri haioase, coincidente fericite si patanii mai mult sau mai putin importante, intr-un cuvant, se ascunde o adevarata poveste. Iar noi, in prag de primavara, ne propunem sa descoperim povestea vicecampionilor nostri,  Andra si Marius, si sa aflam, pe aceasta cale, care este drumul spre succes.
In primul rand as vrea sa va întreb de ce ati ales dansul sportiv si de cat timp il practicati? 
Marius: In privinta inceputurilor noastre in dans avem povesti similare. Amandoi am ales acest sport pt ca prietenii nostrii cei mai buni se inscrisesera la cursuri de dans.  Amândoi aveam 8 ani, deci Andra practica dansul de 14 ani,  iar eu de 16. Intre timp prietenii nostri s-au lasat de dans, dar au avut un rol hotarator in alegerea carierei noastre.
Povestiti-ne un pic despre realizarile voastre de la varsta de 8  ani si pana ati inceput sa dansati impreuna.
Marius: Am mers la cursul de incepatori de La Casa Armatei, unde era antrenor domnul Titus Copreanu,  iar sub indrumarea dumnealui in mai 1995 am participat la primul meu concurs. A urmat apoi o peroada in care am schimbat 5 partenere,  iar din aceasta cauza nu am avut rezultate prea bune la competitii.  In anul 2007, impreuna cu alti colegi,  m-am mutat la clubul Vals '97 Brasov unde am dansat timp de 5 ani antrenati de domnul Valer Munteanu. Impreuna cu Raluca Voinea am avut parte de o ascensiune rapida castigand mai multe concursuri de clasa E si D si reusind si clasari pe podium la Open 12-13 ani. Insa, abia in anul 2002 am reusit sa aflam ce inseamna cu adevarat dansul sportiv, in momentul in care am inceput o frumoasa colaborare cu Fan Dance Club. Atunci i-am cunoscut pe domnul  Mircea Gavrila si doamna Ioana Mihalcea,  care au fost si sunt pt mine o a doua pereche de parinti.  Au urmat 7 ani de parteneriat cu Corina Rusu, reusind impreuna numerose rezultate exceptionale, cum sunt cele doua clasari pe podium la Campionatul National al Romaniei, categoria  adulti standard,  obtinand astfel dreptul de a reprezenta Romania la Campionatele Mondiale si Europene din 2005 si 2006. In 2008 Corina a decis ca vrea sa faca altceva cu viata ei decat dansul si a reusit sa intre prima la Facultatea de Medicina din Brasov.
Andra: Perioada dinainte de a dansa cu Marius reprezinta mai mult de jumatate din viata mea, mai exact 12 ani. In toti acesti 12 ani am fost membra a clubului Pas in Doi din Bucuresti, condus de domnii Tina si Virgil Grigore. Ei mi-au dezvoltat dragostea pentru dans, alaturi de doamna Cristina Mariuta si domnisoara Geanina Niculae. In 1997 am participat la primul meu concurs, unde am reusit sa ne clasam in finala.  Au urmat apoi concursuri de clasa E cu clasari in finala, iar in iarna anului 2000 Mosul mi-a adus un cadou foarte frumos: Iulian Dinca, un băiat de la o grupa mai mare avea sa fie partenerul meu. Din acesta cauza am sarit etapele competitiilor de clasa si am concurat direct la Campionatul National, unde am reușit sa ne clasam pe locul 3 la sectiunea Latino si pe locul 2 la Standard. Au urmat numeroase clasari pe podium pana in anul 2003 cand am inceput sa dansez cu un baiat din Chisinau, Alexandru Gritevici. Crescusem deja, eram la categoria tineret, si competitia era din ce in ce mai grea. Chiar si asa, la primul nostru campionat impreuna am reusit sa ne clasam in finala la ambele sectiuni, find la un pas de podium la sectiunea standard. Dupa ce Sasha a decis sa se intoarca la Chisinau, au urmat alte doua parteneriate cu Ionut Dragomir si cu Daniel Petre, pana l-am cunoscut pe Francesco Paris. Desi am dansat cu el foarte putin, mi-a schimbat viata si parcursul in dans, pentru ca darorita lui i-am cunoscut pe Catia si Giordano Vanone si am abut sansa sa ma antrenez cu ei. Intamplarea, sau mai bine zis destinul, a facut ca orele cu ei sa se desfasoare la Brasov, iar  in cateva luni in aceeasi sala aveam sa dansez cu Marius.  Abia la 6 luni dupa aceasta m-am transferat de la Clubul Pas in Doi, care mi-a fost ca o a doua familie atata vreme si care va avea mereu un loc special in inima mea. Tin sa le multumesc pe aceasta cale doamnei Tina si domnului Virgil pentru cei 12 ani de amintiri frumoase. 
Cum ati inceput sa dansati impreuna?
Marius: Eu ramasesem fara partenera, iar parteneriatul Andrei cu Francesco se apropia de sfarsit. Asa ca domnul  Mircea si Giordano au hotarat sa dansam impreuna.  Astfel Andra a venit la Brasov, am inceput sa ne antrenam si in 2 luni am participat la GOC. 
Cum ai convins-o sa se mute la Brasov?
Marius: Intelegerea initiala presupunea ca jumatate din timp sa ne antrenam la Bucuresti, iar cealalta jumatate la Brasov. Insa treptat proportia s-a schimbat si acum ne antrenam doar la Brasov. 
Andra: Pot spune ca nu a fost nevoie de foarte multa munca de convingere. Mi-am dat seama foarte repede ca la Brasov aveam oportunitati la care indraznisem numai sa sper  pana atunci. Nu a durat mult pana m-am mutat de tot, iar acum cea mai mare parte din viața mea este la Brasov si mai ales in cadrul clubului Fan Dance. 
Care sunt antrenorii vostri in acest moment? 
Antrenorul nostru principal este domnul Mircea Gavrila, insa ne antrenam in mod constant cu Genny Favero si Federico di Toro, Giordano si Catia Vanone. Ocazional mai avem ore cu Christopher Hawkins, Joanne Bolton, Danielle Tondon, Ruud Vermej, Michael si Vicky Barr, George Coat, Pat Thompson, Greg Smith, Robin si Rita Short, Sniegole Wood si Carol si Steve Powell.
Ce ne puteți spune despre palmaresul vostru împreuna?
La doar 2 luni dupa ce am inceput sa dansam impreuna participat La GOC Stuttgart, unul din cele mai mari concursuri din lume unde am luat locul 49 din peste 270 de perechi la Rising Stars si locul 134 din 299 la Grand Slam. Dupa doi ani, la acelasi concurs am reusit sa obtinem locul 15 la Rising Stars la doar 3 x-uri de semifinala, iar la Grand Slam 81 din 350 de perechi, dovedind ca antrenamentele făcute cu toți cei amintiti mai sus au dat roade. Intre timp, la nivel national am obtinut de doua ori locul 4 la campionatele  din 2009 si 2010, iar anul acesta am reusit sa urcam pe cea de-a doua treapta a podiumului si sa obtinem calificarea la Campionatele Mondiale si Europene.La Cupa Romaniei am obținut de 2 ori locul 4, iar in anul 2010 am urcat pe locul al treilea. La nivel internațional, rezultatul care ne este cel mai drag este calificarea in optimile de finale La Blackpool, cea mai mare competiție din lume, la prima noastra participare. Apoi, la Maribor, in Slovenia, am obținut locul 4 la competita Rising Stars, in Ancona, tot la Rising Stars, am obținut locul al doilea, la Prague Open am reușit sa ne clasam pe locul  16, iar la Crystal Cup Moscova pe locul 18 din 241 de perechi. Si, pentru ca nu putem enumera toate competitiile, vom mai puncta doar un alt rezultat care noua ne este foarte drag, tocmai pentru ca a fost obtinut in fata si cu sustținerea publicului de acasa. Este vorba de locul 11 obtinut in toamna 2010 la Transylvanian Grand Prix.
Urmatoarea intrebare este una pe care ne propunem sa o adresam tuturor membrilor clubului. Ce inseamna pentru voi Academia de Dans?
Pentru amandoi academia de dans reprezinta sansa de a practica acest sport la cel mai inalt nivel. O data cu transferul la Academia de Dans ni s-au deschis noi orizonturi, au aparut noi oportunitati de pregatire, am intrat intr-un program de antrenament ce presupune pregatirea noastra in toate aspectele. Mai departe, ca antrenori, Academia de Dans ne-a oferit posibilitatea sa impartasim cunostintelor noastre elevilor de toate varstele si clasele valorice, deci ne-a oferit posibilitatea sa ne dezvoltam si ca pedagogi. In final, Academia de Dans este pentru noi o familie in care suntem foarte bucurosi sa ne aflam.
Ce obiective aveti pentru viitor, dupa acest titlu de vicecampioni nationali?
Intr-adevar, cu acest titlu de vicecampioni ne-am indeplinit primul obiectiv pe acest an, dar mai departe ne dorim in primul rand sa ne dezvoltam dansul, sa devenim mai calitativi, iar la sfarsitul anului 2011 sa ne clasam in primii 50 in Ranking-ul IDSF. De asemenea, speram si ne propunem sa reprezentam Romania cat mai bine cu putinta la intrecerile mondiale si europene.
Si acum, povestiti-ne o intamplare haioasa din toata cariera voastra de sportivi.
Andra: Sunt multe momente haioase, insa primul care imi vine in minte este cel de la primul meu concurs. Se desfasura la Palatul National al Copiilor, eu si partenerul meu aveam 9 ani si nu prea intelegeam ce se intampla cu noi, insa pana in faza semifinalelor am trecut de fiecare tur. Apoi, cand s-au afisat rezultatele pentru finala, numarul nostru, pe care il tin minte si acum, 60, nu era trecut pe lista. Cu ochii in lacrimi am fugit la parinti, iar ei, ca sa ma inveseleasca, m-au dus acasa, imbiindu-ma cu prajituri si ciocolata. La sfarsitul zilei intelesesem ce rezultat minunat fusese calificarea in semifinala si toate lucurile erau bune si frumoase. Pana a doua zi, cand urma sa concureze prietena mea si m-am dus din nou la sala sa o vad. Partenerul meu, care venise sa-si incurajeze fratele mai mare, avea ochii rosii de la plans, iar cand m-a vazut a izbucnit intr-o cascada de lacrimi. Printre sughituri a reusit sa-mi spuna ca de fapt ne calificasem in finala, dar din cauza ca eu am plecat, am obtinut locul 6 prin neprezentare. Din acel moment a fost plans sincron, iar de data aceasta nici macar ciocolata si prajiturile nu m-au putut opri. Cand ma gandesc acum, pare o intamplare hazlie, insa atunci a fost o adevarata tragedie in familie!!!
Marius: Imi face mare placere intrebarea asta pentru ca imi aduc aminte cu drag de multe intamplari amuzante si cu greu am ales una din ele. Eram la un concurs la Bistrita cu multi ani in urma, cred ca dansam la D 12-13 si ma calificasem pentru finala concursului impreuna cu alte 2 perechi de la noi de la club. Programul competitiei prevedea o pauza de cateva ore intre semifinale si finale, iar noi dupa aflarea vestilor, 3 perechi de la club in finala, am plecat fericiti spre Mc’Donalds la masa. Cand am iesit din sala am aruncat o privire pe o fereastra laterala a Salii Sporturilor si am avut una din cele mai mari surprise din cariera mea de sportiv. Organizatorii schimbasera programul si ceea ce vedeam eu in sala era exact finala noastra. A fost foarte amuzant sa fiu afara din sala, imbracat in haine normale de strada si sa-mi aud numele rostit de prezentatorul competitiei care chema perechile pe ring pentru desfasurarea finalei. Le-am spus colegilor si bunilor mei prieteni ce se intampla in sala si bineinteles ca au crezut ca glumesc, pana m-au vazut luand-o la fuga spre intrare si apoi spre vestiare. Pana la urma organizatorii au fost rabdatori, ne-au asteptat sa ne schimbam si totul s-a terminat foarte bine. Am luat locul 2 in acea finala, un rezultat foarte bun pentru mine si la Mc’Donalds am fost imediat dupa.
Cum va alegeati tinuta pentru concurs?
Andra: Eu nu am parcurs niciodata exact acelasi drum in alegerea costumatiei, insa mereu ascult sfaturile antrenorului si urmaresc sa ma simt bine in tinuta in care voi concura.
Cum ati ales sectiunea standard?
Andra: Un an, la 14-15 ani, eu am dansat numai latino, insa apoi am fost nevoita sa renunt  pentru ca partenerul meu de atunci vroia sa se axeze pe sectiunea standard. Treptat am capatat mult mai multa informatie la standard si, desi am incercat din nou in 2007 sa dansez latino, diferenta deja devenise prea mare, iar de la o varsta specializarea este necesara daca urmaresti performante internatonale. Nu regret insa cursul evenimentelor, pentru ca am descoperit treptat ca dansurile standard sunt mult mai aproape de sufletul si de personalitatea mea.
Marius: Numele clubului unde dansam cand am inceput sa am rezultate era „Vals 97 Brasov”. Probabil ca daca era ceva cu samba sau jive mi-ar fi placut mai mult latino. Lasand gluma la o parte cred ca fiecare dansator simte la un moment dat ca una din sectiuni merge mai bine decat cealalta. Asta depinde foarte mult de constitutia fiecaruia cat si de personalitate. Cu cat esti mai inalt si mai calm de fel ti se potriveste mai bine standardul iar cei mici si agitati sunt facuti pentru latino. In general e de preferat ca dansatorii sa nu renunte prea repede la una din sectiuni pentru ca in multe privinte elemente din latino te ajuta la standard si invers. Cred ca varsta potrivita pentru lucrul acesta ar fi 17-18 ani. La fel s-a intamplat si in cazul meu. La varsta de 18 ani standardul mergea mult mai bine si am decis sa ma axez doar pe aceasta sectiune.
Care este dansul vostru preferat?
Andra: Mi-e foarte greu sa raspund la aceasta intrebare, pentru ca dansul meu preferat se schimba in functie de dansul care ne iese cel mai bine in acel moment. Fiecare dans are farmecul si povestea lui si mi s-ar parea o discriminare sa aleg unul. Cu toate acestea, tango-ul si slowfox-ul parca imi sunt mai dragi decat celelalte. 
Marius: Nu stiu daca are vreo legatura, dar dansul meu preferat este dansul pe care l-am invatat prima oara la prima mea ora de dans, valsul lent. Este dansul pe care il lucram cel mai mult la antrenamente fiind cel mai complex dintre toate. E ciudat ca atunci cand lucram vals si iese mai bine, toate celelalte dansuri ies mult mai bine.
A existat vreun moment in cariera voastra cand ati vrut sa renuntati?
Andra: Eu am schimbat foarte multi parteneri, iar momentele in care inchei o colaborare sunt dificile. Prea multe intreruperi in planurile tale pot duce la dezamagire, insa nu am luat niciodata in serios varianta de a renunta. In general nu renunt, iar dansul a devenit ca un drog benefic de care nu cred ca o sa ma pot desparti vreodata.
Marius: Din fericire am avut tot timpul suportul antrenorilor si partenere bune si nu am avut nici un moment in care dezamagirea sa fie atat de mare incat sa ma faca sa ma gandesc sa renunt.

In spatele tuturor reusitelor se ascund ani de munca, povestiri haioase, coincidente fericite si patanii mai mult sau mai putin importante, intr-un cuvant, se ascunde o adevarata poveste. Iar noi, in prag de primavara, ne propunem sa descoperim povestea vicecampionilor nostri,  Andra si Marius, si sa aflam, pe aceasta cale, care este drumul spre succes.

In primul rand as vrea sa va întreb de ce ati ales dansul sportiv si de cat timp il practicati? 

Marius: In privinta inceputurilor noastre in dans avem povesti similare. Amandoi am ales acest sport pt ca prietenii nostrii cei mai buni se inscrisesera la cursuri de dans.  Amândoi aveam 8 ani, deci Andra practica dansul de 14 ani,  iar eu de 16. Intre timp prietenii nostri s-au lasat de dans, dar au avut un rol hotarator in alegerea carierei noastre.

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

 Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

Povestiti-ne un pic despre realizarile voastre de la varsta de 8  ani si pana ati inceput sa dansati impreuna.

Marius: Am mers la cursul de incepatori de La Casa Armatei, unde era antrenor domnul Titus Copreanu,  iar sub indrumarea dumnealui in mai 1995 am participat la primul meu concurs. A urmat apoi o peroada in care am schimbat 5 partenere,  iar din aceasta cauza nu am avut rezultate prea bune la competitii.  In anul 2007, impreuna cu alti colegi,  m-am mutat la clubul Vals '97 Brasov unde am dansat timp de 5 ani antrenati de domnul Valer Munteanu. Impreuna cu Raluca Voinea am avut parte de o ascensiune rapida castigand mai multe concursuri de clasa E si D si reusind si clasari pe podium la Open 12-13 ani. Insa, abia in anul 2002 am reusit sa aflam ce inseamna cu adevarat dansul sportiv, in momentul in care am inceput o frumoasa colaborare cu Fan Dance Club. Atunci i-am cunoscut pe domnul  Mircea Gavrila si doamna Ioana Mihalcea,  care au fost si sunt pt mine o a doua pereche de parinti.  Au urmat 7 ani de parteneriat cu Corina Rusu, reusind impreuna numerose rezultate exceptionale, cum sunt cele doua clasari pe podium la Campionatul National al Romaniei, categoria  adulti standard,  obtinand astfel dreptul de a reprezenta Romania la Campionatele Mondiale si Europene din 2005 si 2006. In 2008 Corina a decis ca vrea sa faca altceva cu viata ei decat dansul si a reusit sa intre prima la Facultatea de Medicina din Brasov.

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

Andra: Perioada dinainte de a dansa cu Marius reprezinta mai mult de jumatate din viata mea, mai exact 12 ani. In toti acesti 12 ani am fost membra a clubului Pas in Doi din Bucuresti, condus de domnii Tina si Virgil Grigore. Ei mi-au dezvoltat dragostea pentru dans, alaturi de doamna Cristina Mariuta si domnisoara Geanina Niculae. In 1997 am participat la primul meu concurs, unde am reusit sa ne clasam in finala.  Au urmat apoi concursuri de clasa E cu clasari in finala, iar in iarna anului 2000 Mosul mi-a adus un cadou foarte frumos: Iulian Dinca, un băiat de la o grupa mai mare avea sa fie partenerul meu. Din acesta cauza am sarit etapele competitiilor de clasa si am concurat direct la Campionatul National, unde am reușit sa ne clasam pe locul 3 la sectiunea Latino si pe locul 2 la Standard. Au urmat numeroase clasari pe podium pana in anul 2003 cand am inceput sa dansez cu un baiat din Chisinau, Alexandru Gritevici. Crescusem deja, eram la categoria tineret, si competitia era din ce in ce mai grea. Chiar si asa, la primul nostru campionat impreuna am reusit sa ne clasam in finala la ambele sectiuni, find la un pas de podium la sectiunea standard. Dupa ce Sasha a decis sa se intoarca la Chisinau, au urmat alte doua parteneriate cu Ionut Dragomir si cu Daniel Petre, pana l-am cunoscut pe Francesco Paris. Desi am dansat cu el foarte putin, mi-a schimbat viata si parcursul in dans, pentru ca darorita lui i-am cunoscut pe Catia si Giordano Vanone si am avut sansa sa ma antrenez cu ei. Intamplarea, sau mai bine zis destinul, a facut ca orele cu ei sa se desfasoare la Brasov, iar  in cateva luni in aceeasi sala aveam sa dansez cu Marius.  Abia la 6 luni dupa aceasta m-am transferat de la Clubul Pas in Doi, care mi-a fost ca o a doua familie atata vreme si care va avea mereu un loc special in inima mea. Tin sa le multumesc pe aceasta cale doamnei Tina si domnului Virgil pentru cei 12 ani de amintiri frumoase. 

Cum ati inceput sa dansati impreuna?

Marius: Eu ramasesem fara partenera, iar parteneriatul Andrei cu Francesco se apropia de sfarsit. Asa ca domnul  Mircea si Giordano au hotarat sa dansam impreuna.  Astfel Andra a venit la Brasov, am inceput sa ne antrenam si in 2 luni am participat la GOC. 

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

Cum ai convins-o sa se mute la Brasov?

Marius: Intelegerea initiala presupunea ca jumatate din timp sa ne antrenam la Bucuresti, iar cealalta jumatate la Brasov. Insa treptat proportia s-a schimbat si acum ne antrenam doar la Brasov. 

Andra: Pot spune ca nu a fost nevoie de foarte multa munca de convingere. Mi-am dat seama foarte repede ca la Brasov aveam oportunitati la care indraznisem numai sa sper  pana atunci. Nu a durat mult pana m-am mutat de tot, iar acum cea mai mare parte din viața mea este la Brasov si mai ales in cadrul clubului Fan Dance. 

Care sunt antrenorii vostri in acest moment? 

Antrenorul nostru principal este domnul Mircea Gavrila, insa ne antrenam in mod constant cu Genny Favero si Federico di Toro, Giordano si Catia Vanone. Ocazional mai avem ore cu Christopher Hawkins, Joanne Bolton, Danielle Tondon, Ruud Vermej, Michael si Vicky Barr, George Coat, Pat Thompson, Greg Smith, Robin si Rita Short, Sniegole Wood si Carol si Steve Powell.

 

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

 Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

 Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

Ce ne puteți spune despre palmaresul vostru împreuna?

La doar 2 luni dupa ce am inceput sa dansam impreuna participat la GOC Stuttgart, unul din cele mai mari concursuri din lume unde am luat locul 49 din peste 270 de perechi la Rising Stars si locul 134 din 299 la Grand Slam. Dupa doi ani, la acelasi concurs am reusit sa obtinem locul 15 la Rising Stars la doar 3 x-uri de semifinala, iar la Grand Slam 81 din 350 de perechi, dovedind ca antrenamentele făcute cu toți cei amintiti mai sus au dat roade. Intre timp, la nivel national am obtinut de doua ori locul 4 la campionatele  din 2009 si 2010, iar anul acesta am reusit sa urcam pe cea de-a doua treapta a podiumului si sa obtinem calificarea la Campionatele Mondiale si Europene.La Cupa Romaniei am obținut de 2 ori locul 4, iar in anul 2010 am urcat pe locul al treilea. La nivel internațional, rezultatul care ne este cel mai drag este calificarea in optimile de finale La Blackpool, cea mai mare competiție din lume, la prima noastra participare. Apoi, la Maribor, in Slovenia, am obținut locul 4 la competita Rising Stars, in Ancona, tot la Rising Stars, am obținut locul al doilea, la Prague Open am reușit sa ne clasam pe locul  16, iar la Crystal Cup Moscova pe locul 18 din 241 de perechi. Si, pentru ca nu putem enumera toate competitiile, vom mai puncta doar un alt rezultat care noua ne este foarte drag, tocmai pentru ca a fost obtinut in fata si cu sustținerea publicului de acasa. Este vorba de locul 11 obtinut in toamna 2010 la Transylvanian Grand Prix.

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

Urmatoarea intrebare este una pe care ne propunem sa o adresam tuturor membrilor clubului. Ce inseamna pentru voi Academia de Dans?

Pentru amandoi academia de dans reprezinta sansa de a practica acest sport la cel mai inalt nivel. O data cu transferul la Academia de Dans ni s-au deschis noi orizonturi, au aparut noi oportunitati de pregatire, am intrat intr-un program de antrenament ce presupune pregatirea noastra in toate aspectele. Mai departe, ca antrenori, Academia de Dans ne-a oferit posibilitatea sa impartasim cunostintelor noastre elevilor de toate varstele si clasele valorice, deci ne-a oferit posibilitatea sa ne dezvoltam si ca pedagogi. In final, Academia de Dans este pentru noi o familie in care suntem foarte bucurosi sa ne aflam.

Ce obiective aveti pentru viitor, dupa acest titlu de vicecampioni nationali?

Intr-adevar, cu acest titlu de vicecampioni ne-am indeplinit primul obiectiv pe acest an, dar mai departe ne dorim in primul rand sa ne dezvoltam dansul, sa devenim mai calitativi, iar la sfarsitul anului 2011 sa ne clasam in primii 50 in Ranking-ul IDSF. De asemenea, speram si ne propunem sa reprezentam Romania cat mai bine cu putinta la intrecerile mondiale si europene.

Si acum, povestiti-ne o intamplare haioasa din toata cariera voastra de sportivi.

Andra: Sunt multe momente haioase, insa primul care imi vine in minte este cel de la primul meu concurs. Se desfasura la Palatul National al Copiilor, eu si partenerul meu aveam 9 ani si nu prea intelegeam ce se intampla cu noi, insa pana in faza semifinalelor am trecut de fiecare tur. Apoi, cand s-au afisat rezultatele pentru finala, numarul nostru, pe care il tin minte si acum, 60, nu era trecut pe lista. Cu ochii in lacrimi am fugit la parinti, iar ei, ca sa ma inveseleasca, m-au dus acasa, imbiindu-ma cu prajituri si ciocolata. La sfarsitul zilei intelesesem ce rezultat minunat fusese calificarea in semifinala si toate lucurile erau bune si frumoase. Pana a doua zi,cand urma sa concureze prietena mea si m-am dus din nou la sala sa o vad. Partenerul meu, care venise sa-si incurajeze fratele mai mare, avea ochii rosii de la plans, iar cand m-a vazut a izbucnit intr-o cascada de lacrimi. Printre sughituri a reusit sa-mi spuna ca de fapt ne calificasem in finala, dar din cauza ca eu am plecat, am obtinut locul 6 prin neprezentare. Din acel moment a fost plans sincron, iar de data aceasta nici macar ciocolata si prajiturile nu m-au putut opri. Cand ma gandesc acum, pare o intamplare hazlie, insa atunci a fost o adevarata tragedie in familie!!!

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

 Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

 

Marius: Imi face mare placere intrebarea asta pentru ca imi aduc aminte cu drag de multe intamplari amuzante si cu greu am ales una din ele. Eram la un concurs la Bistrita cu multi ani in urma, cred ca dansam la D 12-13 si ma calificasem pentru finala concursului impreuna cu alte 2 perechi de la noi de la club. Programul competitiei prevedea o pauza de cateva ore intre semifinale si finale, iar noi dupa aflarea vestilor, 3 perechi de la club in finala, am plecat fericiti spre Mc’Donalds la masa. Cand am iesit din sala am aruncat o privire pe o fereastra laterala a Salii Sporturilor si am avut una din cele mai mari surprise din cariera mea de sportiv. Organizatorii schimbasera programul si ceea ce vedeam eu in sala era exact finala noastra. A fost foarte amuzant sa fiu afara din sala, imbracat in haine normale de strada si sa-mi aud numele rostit de prezentatorul competitiei care chema perechile pe ring pentru desfasurarea finalei. Le-am spus colegilor si bunilor mei prieteni ce se intampla in sala si bineinteles ca au crezut ca glumesc, pana m-au vazut luand-o la fuga spre intrare si apoi spre vestiare. Pana la urma organizatorii au fost rabdatori, ne-au asteptat sa ne schimbam si totul s-a terminat foarte bine. Am luat locul 2 in acea finala, un rezultat foarte bun pentru mine si la Mc’Donalds am fost imediat dupa.

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

 Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

Cum va alegeati tinuta pentru concurs?

Andra: Eu nu am parcurs niciodata exact acelasi drum in alegerea costumatiei, insa mereu ascult sfaturile antrenorului si urmaresc sa ma simt bine in tinuta in care voi concura.

Cum ati ales sectiunea standard?

Andra: Un an, la 14-15 ani, eu am dansat numai latino, insa apoi am fost nevoita sa renunt  pentru ca partenerul meu de atunci vroia sa se axeze pe sectiunea standard. Treptat am capatat mult mai multa informatie la standard si, desi am incercat din nou in 2007 sa dansez latino, diferenta deja devenise prea mare, iar de la o varsta specializarea este necesara daca urmaresti performante internatonale. Nu regret insa cursul evenimentelor, pentru ca am descoperit treptat ca dansurile standard sunt mult mai aproape de sufletul si de personalitatea mea.

Marius: Numele clubului unde dansam cand am inceput sa am rezultate era „Vals 97 Brasov”. Probabil ca daca era ceva cu samba sau jive mi-ar fi placut mai mult latino. Lasand gluma la o parte cred ca fiecare dansator simte la un moment dat ca una din sectiuni merge mai bine decat cealalta. Asta depinde foarte mult de constitutia fiecaruia cat si de personalitate. Cu cat esti mai inalt si mai calm de fel ti se potriveste mai bine standardul iar cei mici si agitati sunt facuti pentru latino. In general e de preferat ca dansatorii sa nu renunte prea repede la una din sectiuni pentru ca in multe privinte elemente din latino te ajuta la standard si invers. Cred ca varsta potrivita pentru lucrul acesta ar fi 17-18 ani. La fel s-a intamplat si in cazul meu. La varsta de 18 ani standardul mergea mult mai bine si am decis sa ma axez doar pe aceasta sectiune.

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans

Care este dansul vostru preferat?

Andra: Mi-e foarte greu sa raspund la aceasta intrebare, pentru ca dansul meu preferat se schimba in functie de dansul care ne iese cel mai bine in acel moment. Fiecare dans are farmecul si povestea lui si mi s-ar parea o discriminare sa aleg unul. Cu toate acestea, tango-ul si slowfox-ul parca imi sunt mai dragi decat celelalte. 

Marius: Nu stiu daca are vreo legatura, dar dansul meu preferat este dansul pe care l-am invatat prima oara la prima mea ora de dans, valsul lent. Este dansul pe care il lucram cel mai mult la antrenamente fiind cel mai complex dintre toate. E ciudat ca atunci cand lucram vals si iese mai bine, toate celelalte dansuri ies mult mai bine.

 

Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans Marius Hiruta Andra Trasnea, Academia de Dans  

A existat vreun moment in cariera voastra cand ati vrut sa renuntati?

Andra: Eu am schimbat foarte multi parteneri, iar momentele in care inchei o colaborare sunt dificile. Prea multe intreruperi in planurile tale pot duce la dezamagire, insa nu am luat niciodata in serios varianta de a renunta. In general nu renunt, iar dansul a devenit ca un drog benefic de care nu cred ca o sa ma pot desparti vreodata.

Marius: Din fericire am avut tot timpul suportul antrenorilor, partenere minunate si nu am avut nici un moment in care dezamagirea sa fie atat de mare incat sa ma faca sa ma gandesc sa renunt.

 

 

 

« Inapoi

created by Antiq Design | www.antiq.ro